**Mii de dascăli au protestat la București față de noua lege a salarizării**
Miercuri, în centrul Bucureștiului, mii de profesori și sindicaliști din întreaga țară au ieșit în stradă pentru a-și manifesta nemulțumirea față de proiectul noii legi a salarizării unitare în învățământ. În plină perioadă de pregătire pentru examenele naționale, cadrele didactice au transmis un mesaj clar către autorități: să se angajeze în negocieri serioase și să respecte promisiunile făcute anterior. Protestul, unul dintre cele mai ample din domeniul educației din ultimii ani, reflectă tensiunile acumulat în rândul dascălilor, determinați acum să-și apere drepturile financiare și condițiile de muncă.
—
### O mobilizare amplă în Piața Victoriei
Protestul a fost organizat sub egida principalelor structuri sindicale din educație: Federația Sindicatelor Libere din Învățământ, Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret” și Federația Națională Sindicală „Alma Mater”. Manifestanții s-au adunat în Piața Victoriei, în fața sediului Guvernului, încă de dimineață, iar mai apoi au pornit într-un marș către Parlament, instituția în care este în dezbatere proiectul controversat.
Potrivit estimărilor sindicale, peste 10.000 de cadre didactice au participat la protest, numărul fiind mai mic decât cel anunțat inițial, de 20.000 de persoane. Totuși, prezența celor veniți din toate colțurile țării a demonstrat amploarea crizei din sistemul de învățământ și determinarea angajaților să-și spună punctul de vedere.
Acțiunea s-a desfășurat între orele 10:00 și 14:30 și a fost autorizată de autoritățile locale, respectând normele privind organizarea unor adunări publice, a anunțat Jandarmeria Capitalei.
—
### Nemulțumirile profesorilor: salarii în scădere și sporuri eliminate
În centrul protestului se află nemulțumirea profundă legată de proiectul noii legi a salarizării unitare, care ar urma să schimbe radical modul în care sunt calculate veniturile profesorilor. Deși legea ar fi trebuit să aducă o creștere a salariilor în educație, efectul real constatat de angajați este contrariul – o reducere a tuturor componentelor salariale.
Una dintre cele mai importante nemulțumiri vizează dispariția unor sporuri care, în prezent, constituie o parte semnificativă a câștigului lunar al dascălilor. Astfel, sporurile pentru dirigenție, gradația de merit sau alte drepturi asemănătoare urmează să fie recalibrate ca elemente salariale inferioare sau eliminate, ceea ce va duce la scăderea veniturilor nete.
Ramona Boncăcel, profesoară din județul Neamț, prezentă la miting, a explicat care sunt implicațiile directe asupra salariului său. „Sporul de dirigenție ar scădea salariul cu cel puțin 400 de lei în cazul meu, iar dacă se va avea în vedere noua grilă, pierderea financiară va fi și mai mare”, a declarat aceasta. Elevații și profesorii au deja parte de un nivel de stres ridicat, iar tăierea sporului de stres agravează sentimentul de nemulțumire și descurajare.
„Vrem respect și corectitudine din partea autorităților. Promisiunile făcute după greva din 2023 trebuie să fie respectate”, a mai adăugat reprezentanta cadrului didactic, semnalând că situația economică dificilă a românilor face ca acest recul salarial să fie cu atât mai dificil de suportat.
—
### Problemele nu sunt doar financiare: un apel la reforme profunde
Pe lângă revendicările salariale, profesorii participanți la protest au atras atenția asupra altor probleme majore din sistemul public de învățământ. Ei solicită autorităților să nu se limiteze la grila de salarizare, ci să acorde atenție și numeroaselor deficiențe structurale care afectează calitatea educației.
Aurelian Ghionu, profesor din Tulcea, a subliniat importanța reluării dialogului cu sindicatele și a găsirii unor soluții care să recupereze drepturile pierdute ale angajaților din învățământ. „Este nevoie de o viziune de ansamblu, de politici educaționale coerente care să sprijine adevăratele nevoi ale școlii și dascălilor”, a explicat Ghionu.
—
### Un context tensionat înainte de examenele naționale
Protestele se desfășoară într-un moment delicat pentru învățământ, în condițiile în care prima probă a Evaluării Naționale 2026 este programată pe 22 iunie, iar Bacalaureatul va începe o săptămână mai târziu. Sindicaliștii au amenințat deja cu refuzul corectării lucrărilor și cu alte forme de protest care ar putea afecta procesul examenelor if noile reguli salariale sunt impuse.
Liderii sindicali solicită ministerului Educației să atenueze tensiunile și să revină asupra unor prevederi care aduc prejudicii directe dascălilor, punând în pericol buna desfășurare a anului școlar și încrederea în sistemul educațional românesc.
—
### Concluzii
Mitingul dascălilor din București reprezintă, pe de o parte, un semnal de alarmă adresat decidenților politici privind resursele și politicile dedicate educației. Pe de altă parte, reflectă nemulțumirile profunde ale cadrelor didactice legate de condițiile de muncă și de recunoașterea profesională și financiară. O soluție echilibrată, bazată pe dialog și respectarea promisiunilor, pare a fi esențială pentru evitarea unor conflicte sociale majore în acest sector vital pentru viitorul țării.
Autoritățile au acum o sarcină dificilă: să găsească rapid răspunsuri care să oprească protestele și să restabilească încrederea în sistemul public de educație.
