Rănile emoționale nu se nasc doar din țipete sau conflicte. Uneori, ele cresc în liniște, din absențe: priviri care nu se întâlnesc, gesturi care nu vin, o indiferență calmă care spune, pe tăcute, că nu ești chiar atât de important.
Din exterior, totul poate părea „normal”. În interior, însă, se formează o memorie a lipsei de căldură emoțională— iar acea memorie ajunge să-ți scrie reflexele la maturitate: cum iubești, cât îndrăznești, ce accepți, de ce te retragi.