Emmanuel Macron El a căutat săptămâna aceasta să recupereze controlul asupra unei situații politice care amenință cu demolarea din nou a executivului. În timpul Consiliului de Miniștri care a avut loc miercuri, el a trimis un mesaj puternic: „sprijin total” primului ministru François Bayroucare a decis să suporte o moțiune de încredere pe 8 septembrie pentru a susține un plan de stabilire 44.000 de milioane de euro. Purtătorul de cuvânt al guvernului, Sophie PrimasEl a sintetizat în acești termeni: “Președintele consideră că nu ar trebui să existe nici o negare, nici catastrofă cu privire la finanțele publice ale Franței. Opoziția trebuie să arate responsabilitatea.”
Bayrou, un centrist în apropiere de Macron, se confruntă cu cea mai serioasă provocare de când și -a asumat poziția în urmă cu doar nouă luni. Cu rate de popularitate în minime istorice –Este cel mai nepopular prim -ministru de la înființarea celei de -a cincea Republici în 1958Conform sondajelor -, supraviețuirea a decis să fie jucată într -un vot parlamentar care ar putea duce la căderea imediată a guvernului său.
El Plan de austeritate care apără încearcă să reducă deficitul și să conțină datoria publică, care reprezintă aproximativ 113,9% din PIB, una dintre cele mai mari cifre din zona euro. Include măsuri profund nepopulare: eliminați două sărbători, înghețați o mare parte din cheltuielile sociale și reduceți beneficiile. Bayrou a avertizat că „datoria franceză este nesustenabilă” și că creșterea ratelor dobânzii a suportat drastic serviciul datoriei, plasând țara într -o poziție delicată în cadrul Uniunea Europeanăunde este necesară o ajustare fiscală credibilă.
Consecințele se simt deja pe piețe. El Indicele CAC 40 al Bursei de Valori din Paris Acesta a scăzut la 1,7% marți, în timp ce costul datoriei suverane și diferențialul cu obligațiunile italiene a fost redus, un semn de deteriorare a încrederii internaționale. „Este un semn puternic pe care îl trimitem pe piețele financiare: vrem o Franță și mai solidă”, a insistat primele atunci când părăsesc Consiliul de Miniștri, încercând să oprească neliniștea investitorilor.
Ministrul finanțelor, Éric Lombarda mers mai departe pentru a avertiza că, dacă situația nu ar fi controlată, Franța ar putea fi obligată să recurgă la Fondul monetar internaționalUn scenariu de neconceput până de curând pentru a doua economie a zonei euro. Analiștii subliniază că Parisul mai are loc pentru a evita un astfel de rezultat drastic, dar simplul fapt că posibilitatea a fost ridicată subliniază gravitatea momentului.
Fundalul este o adunare națională, fără majorități clare de la alegerile legislative din 2024. Macron, care a dizolvat Parlamentul într -un început de îndrăzneală politică, a găsit un scenariu și mai fragmentat: Stânga, extrema dreapta și centru disputa fiecare votare cu o logică de blocare. În acest mediu, Michel BarnierPrimul ministru anterior, abia a durat trei luni înainte de a fi demolat prin respingerea planului său bugetar.
Bayrou a acceptat apoi provocarea de a conduce executivul, dar condițiile nu s -au schimbat. Acum se confruntă cu aceeași capcană: un parlament împărțit și o cetățenie neîncrezătoare. Riscul Franței de a rămâne cu un guvern provizoriu este ridicat, iar posibilitatea ca Macron să numească un al patrulea prim -ministru în mai puțin de doi ani să nu mai pară nebun.
Presiunea de a convoca noi alegeri crește rapid. Potrivit unui sondaj IFOP, 63% din francezi sunt în favoarea dizolvării Adunării și a alegerii unui nou ParlamentDeși 51% se îndoiesc că Macron o face. Marine Le Pen și partidul său extrem de drept, Grupul naționalSunt nerăbdători pentru acea ieșire, convinși că prezența lor parlamentară ar putea crește semnificativ.
Fostii colaboratori Macron au vorbit în direcții opuse. Édouard Philippefost prim -ministru și actual lider al Orizonturia avertizat că, dacă niciun guvern nu reușește să prezinte un buget viabil, „o alegere pare inevitabilă”. În contrast, Gabriel Attalșef de petrecere RenaştereEl a spus că un nou proces electoral „nu va aduce neapărat stabilitate sau claritate”.
Între timp, Macron încearcă să câștige timp. În declarațiile recente, el a spus că nu vrea să repete experiența unei soluții, dar nu a exclus să recurgă la ea dacă blocajul persistă.
Întrebarea de fond transcende situația: Franța poate impune disciplină fiscală fără a -ți rupe țesătura socială? De zeci de ani, statul francez a fost garant al unui Sistem de bunăstare Generos, dar astăzi, presiunea europeană și dinamica pieței necesită corecții profunde. Opoziția coincide cu diagnosticul potrivit căruia datoria este o problemă, deși nu este de acord cu remedii: Stânga propune să impoziteze cele mai bogate și mari companiiîn timp ce Dreptul pretinde reduceri mai severe ale cheltuielilor publice.
Din 8 septembrie până la 8, Bayrou joacă nu numai viitorul său politic, ci și capacitatea lui Macron de a -și menține guvernul în picioare. Mișcarea încrederii va fi un test decisiv dacă președinția are încă pulsul ansamblului sau dacă Franța este un nou vid de putere. Ca diplomat european admis la Bruxelles, citat de Lumea„Ceea ce se întâmplă la Paris nu este doar o problemă internă: întreaga zona euro observă cu atenție, deoarece stabilitatea Franței este esențială pentru Europa”
Deocamdată, Macron se agață de figura lui Bayrou ca un scut și ca mesaj. „Suportul său total” încearcă să transmită fermitate și continuitate, dar în spatele acestei imagini bate fragilitatea unui sistem politic rar, cu un parlament necunoscut și o societate neliniștită. Întrebarea, din ce în ce mai insistentă, este cât timp poate fi susținut acel echilibru înainte de a se prăbuși din nou.
