**Pacienţii români aşteaptă aproape trei ani pentru medicamente inovatoare**
În domeniul sănătății din România, o întrebare revine cu insistență indiferent de cine se află la conducerea guvernului sau cine deține portofoliul de ministru al Sănătății: de ce costurile pentru medicamente cresc continuu, iar accesul pacienților la tratamente inovatoare rămâne totuşi deficitar? Datele recente prezentate la Conferinţa PRIA „Viitorul rambursării medicamentelor în România”, care s-a desfășurat în incinta Parlamentului, oferă o perspectivă profundă asupra acestei dileme, reliefând o realitate ce trebuie privită cu atenție maximă.
### Cheltuieli în creștere, dar acces limitat
Pentru anul 2025, cheltuielile cu medicamentele în România au ajuns la aproximativ 26 de miliarde de lei, echivalentul a aproape 30% din bugetul Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS). Creșterea este constantă, cu o medie de 5 miliarde de lei pe an în ultimii ani. Astfel, pare că tot mai multe resurse financiare sunt alocate pentru achiziția medicamentelor, inclusiv a celor inovatoare, cele mai recente terapii dezvoltate pentru boli grave sau cronice.
Cu toate acestea, evoluția indicatorilor privind numărul de pacienți care beneficiază de medicamente compensate și gratuite este mult mai modestă. Anual, doar aproximativ 30.000 de persoane noi pot accesa astfel de terapii inovatoare, o creștere care, deși notabilă, ridică întrebări serioase despre eficiența sistemului de stabilire a prețurilor și mecanismele de rambursare. În esență, fondurile cresc, dar numărul beneficiarilor crește într-un ritm restrâns; o discrepanță care amplifică nemulțumirile pacientului român.
### Timpul de așteptare – o problemă majoră
Cea mai gravă problemă este însă reprezentată de durata lungă de timp – aproape trei ani în medie – de la aprobarea la nivel european a unui medicament inovator până la accesul efectiv al pacientului român. Această întârziere, mult peste media Uniunii Europene, are consecințe dramatice, în special în cazul bolnavilor oncologici, pacienților cu boli rare sau afecțiuni neurologice severe.
„Pacienţii români aşteaptă în medie aproape trei ani pentru accesul la medicamente inovatoare, o perioadă mult peste media Uniunii Europene. Acest decalaj trebuie redus semnificativ”, a declarat dr. Horaţiu Moldovan, președintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), în cadrul conferinței din Parlament. Pentru mulți pacienți, această întârziere nu este doar o chestiune birocratică, ci înseamnă o luptă pierdută împotriva bolii, o șansă ratată pentru terapii salvatoare, chiar pentru viață.
### Modelul german – o speranță pentru acces mai rapid
Pentru a corecta această situație, CNAS propune un nou model de stabilire a prețurilor și de rambursare inspirat din sistemul aplicat în Germania. Conceptul-cheie: acces accelerat la terapiile inovatoare, transparență sporită în negocierile cu industria farmaceutică și un parteneriat echilibrat între stat, industrie și pacienți.
Dr. Moldovan a susținut că „România trebuie să devină o piaţă prioritară pentru lansarea noilor terapii, astfel încât pacienţii români să beneficieze de medicamente inovatoare în acelaşi timp cu pacienţii din statele europene dezvoltate, nu la ani distanţă.” Aplicarea acestei metode ar putea însemna pentru pacienți reducerea duratei de așteptare și alinierea României la standardele europene, în condițiile unei economii care nu mai poate permite pierderi de timp prețios.
### Provocarea sustenabilității financiare
În paralel, creșterea continuă a costurilor cu medicamentele ridică probleme majore de sustenabilitate. Dacă tendința actuală persistă, presiunea asupra bugetului asigurărilor sociale de sănătate va deveni greu de gestionat în următorii ani. Investiția în medicamente inovatoare este vitală, însă nu trebuie să se facă în detrimentul accesului la medicamente generice sau terapii curente, indispensabile pentru milioane de pacienți.
Preşedintele CNAS a atras atenția că „în lipsa unei reforme a modului de stabilire a preţurilor, a mecanismelor de rambursare şi a criteriilor de includere a medicamentelor în sistemul de compensare, există riscul ca în următorii 4-5 ani presiunea asupra Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate să devină dificil de susţinut.” Această perspectivă trebuie să mobilizeze nu doar guvernanții, ci și toți actorii implicați în sănătate.
### O miza profund umană
Dincolo de aspectele financiare și tehnice, este important să înțelegem că pentru pacienți rambursarea medicamentelor nu reprezintă o simplă procedură administrativă, ci o legătură vitală cu viața zilnică și cu speranțele lor de vindecare sau ameliorare. Accesul la tratament înseamnă pentru un bolnav controlul bolii, puterea de a-și păstra independența, abilitatea de a lucra și de a susține familia.
„Reforma rambursării medicamentelor nu este doar o măsură administrativă sau financiară. Este o investiţie în sănătatea pacienţilor şi în sustenabilitatea sistemului public de sănătate pentru următoarele decenii”, a concluzionat dr. Horaţiu Moldovan. În această perspectivă, disciplina rambursărilor devine o chestiune strategică atât pentru prezent, cât și pentru viitor.
—
Într-un moment în care sistemul sanitar românesc trebuie să se adapteze noilor provocări, problema accesului rapid și echitabil la medicamente inovatoare este decisivă. Debutul unei reforme serioase, bazate pe modele testate și pe colaborare transparentă, poate aduce un suflu nou, reconectând banii investiți în sănătate cu realul beneficiu pentru pacienţi.
Ziarul nostru vă aduce zilnic cele mai importante informaţii, în casa fiecărui român, indiferent de regiune sau apartenență socială. Pentru că sănătatea este o prioritate naţională, iar vocea pacienţilor trebuie să fie auzită şi respectată.
